Time Management

V-aţi întrebat vreodată cum unii oameni sunt capabili să gestioneze atât de multe activităţi diferite în programul lor în timp ce alţii abia dacă au timp pentru activităţile recurente? Sunt mai deştepţi? Îndoielnic. Mai organizaţi? Probabil. Îşi gestionează mai bine timpul? Probabil.
Este important să reţineţi că gestionarea timpului este o abilitate personală. Găsirea unei strategii de gestionare a timpului care să se potrivească cel mai bine nevoilor personale este necesară. Următorii paşi va pot ajută să determinaţi această strategie:

Cele cinci etape pentru gestionarea eficientă a timpului sunt: 

1. Planificarea 
2. Evaluarea 
3. Organizarea 
4. Prioritizarea 
5. Programarea

Planificarea

Cercetările şi experienţele personale au arătat că persoanele care au stabilite obiective personale clare au o şansă mai mare de succes. Aceste persoane au determinat şi stabilit pe hârtie ceea ce ar dori să realizeze şi paşii prin care îşi pot atinge obiectivele. Obiectivele sunt realiste , credibile şi realizabile. Oamenii care stabilesc obiective evaluează, de asemenea, progresul lor şi fac modificările necesare în mod regulat. Astfel, dacă vrei să gestioneze mai bine timpul, primul pas este să îţi stabileşti obiectivele pe care vrei să le realizezi fie pe o perioada mai scurtă, fie pe termen lung.

Evaluarea

Următorul pas este să îţi evaluezi modul în care utilizezi în prezent timpul. Păstrează un jurnal timp de trei zile de la ora la care te trezeşti până în momentul în care te duci la culcare; descrie activităţile specifice pentru fiecare 15 minute. 

Activitatea trebuie să fie detaliată şi poţi include comentarii . Prioritizarea activităţilor: A – important pentru tine; B – important pentru alţii şi C – întreţinere(nevoile de bază ale omului). Activităţile de întreţinere pot deveni la un moment dat prioritate. De exemplu, exerciţiile fizice pot ajunge să fie considerate de întreţinere după ce devin un obicei, dar până atunci pot fi considerate prioritare/ importante pentru tine.

Următorul pas este analiza jurnalului, activităţilor desfăşurate. Răspunde la următoarele întrebări:

• Au existat surprize? 
• Ai vrea să arate aşa o săptămâna obişnuită ? 
• Ce parte a săptămânii o consideri cea mai productivă? Dar cel mai puţin productivă ? 
• În ce moment al zilei te simţi cel mai productiv? Dar cel mai puţin productiv? Ce activități ai dori să elimini în totalitate? Care ar fi urmarile daca ai renunta si care ar fi consecintele daca ai continua?
Care activităţi din timpul săptămânii îţi oferă cele mai multe satisfacţii? Ai vrea să le acorzi mai mult timp în viitor?

Organizarea 

În mod ideal ar trebui să faci o listă în fiecare dimineaţă cu tot ceea ce vrei sau trebuie să faci în acea zi. Nu planifica fiecare minut şi nu determina importanţa activităţii, doar scrie-le pe toate. Reţine că toată lumea are zile bune şi zile rele. Nu iti face griji dacă nu realizezi totul, doar include sarcinile neterminate la lista din ziua următoare.

Prioritizarea 

După ce ai trecut pe listă toate activităţile, rescrie-le în ordinea priorităţii. Păstrează în minte datele limită, angajamentele făcute şi dacă aceste sarcini implică şi alte persoane. Cum alegi să le prioritizezi este o chestiune foarte personală. Analizează obiectivele personale şi modul în care aceste priorităţi se potrivesc cu ele.

Programarea 

Ultimul pas este să iei lista şi să o urmezi în programul zilnic. Reţine că nu poţi planifica fiecare minut al zilei. Trebuie să laşi loc pentru pauze, socializare şi alte lucruri neaşteptate care apar. Nu are nici un rost să dezvolţi un program care este imposibil de urmat. 

Încearcă aceste sugestii pentru a vedea ce funcţionează cel mai bine pentru ţine şi apoi integrează-le în stilul tău de viaţă.